aferentatie nu are formă de plural
aferentație
AFERENTÁȚIE s. f. Transmitere a excitației de la neuronii receptori periferici la neuronii centrali. – Din
fr. afférentation. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin aferentatie:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | aferentație | aferentația | — | — |
---|
Dativ-Genitiv | aferentații | aferentației | — | — |
---|