Pluralul pentru ametist
ametisturi
ametist n. piatră scumpă de coloare viorie, căreia cei vechi îi atribuiau însușirea de a împiedeca beția.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru ametist:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | ametist | ametistul | ametisturi | ametisturile |
---|
Dativ-Genitiv | ametist | ametistului | ametisturi | ametisturilor |
---|
ametiste
AMETÍST, ametiste, s. n. Piatră semiprețioasă (varietate de cuarț), transparentă, de culoare violetă. Inel cu ametist. ◊ (Poetic) Nopțile erau senine, cu boltă de ametist, pe care străluceau puzderie de stele mărunte și luceferi ca niște flori de flacără. SADOVEANU, M. C. 34. Purtam aripi odinioară, Sub cer înalt de ametist. LESNEA, I. 108. A serii lăcrămare de ametiste și opale. MACEDONSKI, O. I 64.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru ametist:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | ametist | ametistul | ametiste | ametistele |
---|
Dativ-Genitiv | ametist | ametistului | ametiste | ametistelor |
---|