Pluralul pentru amin

Pluralul.ro

Alfă pluralul oricărui substantiv din limba română

amin nu are formă de plural

amin

AMÍN interj. (În texte religioase sau în legătură cu religia) Așa să fie ! Să nu care cumva să suflați o vorbă despre asta, cătră prieteni ori cătră dușman. Cine n-ar ține legea asta, să aibă hodina vîntului și liniștea șuvoiului, să poposească în spini, să nu afle izvor, să deie tîrcoale satelor ca lupul! Bătrînii au bătut metanie, mormăind: – Amin! SADOVEANU, N. F. 116. Amin! bleștesc eu cu jumătate de gură. – Și eu mă anin, spuse Pavel de după sobă. CREANGĂ, A. 110. (Zamfira... strănută) – Să-ți fie de bine! – Amin, și într-un ceas bun! ALECSANDRI, T. I 34. ◊ (Substantivat, în e x p r.) Nici la amin = niciodată. Nu mai putea adecă să-l dezgroape nici la amin. ISPIRESCU, L. 254. (În construcții negative) Cît aminul = de loc. Nu se mai întoarce cît aminul. ♦ (Familiar) Adio ! s-a terminat ! Dacă n-ai scris adresa pe plic, amin! – Accentuat și: ámin.
Vezi toate definițiile »

Declinarea substantivului neutru amin:
SingularPlural
CazNearticulatArticulatNearticulatArticulat
Nominativ-Acuzativaminaminul
Dativ-Genitivaminaminului

Cuvinte Populare:
Cuvinte Vecine:
Cuvinte Aleatoare:
Ai observatii? × Ai gasit o greseala sau vrei sa ne transmiti o observatie? Multumim pentru mesaj! Iti vom raspunde curand.
Trimite