Pluralul pentru aracire
arăciri
A ARĂC//Í ~ésc tranz. (plante agăţătoare, mai ales viţa de vie) A pune pe araci. /Din arac
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin aracire:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | arăcire | arăcirea | arăciri | arăcirile |
---|
Dativ-Genitiv | arăciri | arăcirii | arăciri | arăcirilor |
---|