Pluralul pentru arestuire
arestuiri
ARESTUÍRE, arestuiri, s. f. (Învechit și popular) Acțiunea de a arestui; arestare. Na, scrie tu deasupra iscăliturii ordinul de arestuire și de exil, și dă hîrtia în mîna agăi. ALECSANDRI, T. 1413.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin arestuire:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | arestuire | arestuirea | arestuiri | arestuirile |
---|
Dativ-Genitiv | arestuiri | arestuirii | arestuiri | arestuirilor |
---|