Pluralul pentru banuire
bănuiri
BĂNUÍRE, bănuiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a
bănui și rezultatul ei; acuzare (nedreaptă).
Ca să scape De atîta bănuire, i-a spus neadevăr. COȘBUC, P. II 178.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin banuire:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | bănuire | bănuirea | bănuiri | bănuirile |
---|
Dativ-Genitiv | bănuiri | bănuirii | bănuiri | bănuirilor |
---|