Pluralul pentru berc
bercuri
BERC1, bercuri, s. n. (
Transilv.) Dumbravă, pădurice, huceag.
Du-te, cucuie, în berc Și mă lasă să-mi petrec. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 13.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru berc:
| Singular | Plural |
|---|
| Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
|---|
| Nominativ-Acuzativ | berc | bercul | bercuri | bercurile |
|---|
| Dativ-Genitiv | berc | bercului | bercuri | bercurilor |
|---|