Pluralul pentru bisturiu
bisturie
BISTURÍU, bisturie, s. n. Cuțit special, de obicei cu tăișul în formă de arc, folosit la operații chirurgicale sau la disecții.
Cu ce siguranță a trasat [chirurgul]
linia pe piele cu lama bisturiului! BART, E. 382.
Bisturiu electric = electrocauter întrebuințat la tăierea țesuturilor vii fără a provoca hemoragie. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru bisturiu:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | bisturiu | bisturiul | bisturie | bisturiele |
---|
Dativ-Genitiv | bisturiu | bisturiului | bisturie | bisturielor |
---|