CARAGHIOSLÎ́C caraghioslîcuri, s. n. Faptă sau gest care stîrnește rîsul; giumbușluc, bufonerie. Au pornit pe la amiazi îmbrăcați in haine pestrițe, cu coade de vulpi la căciuli... strîmbîndu-se la lume pe uliță și făcînd fel defel de caraghioslîcuri. GHICA, S. 322. ♦ Lucru neserios, ridicol. – Pronunțat: -ghios-.