carciumarit nu are formă de plural
cârciumărit
CÂRCIUMĂRÍT s. n. 1. (
Pop.) Faptul de
a cârciumări; ocupația cârciumarului sau a cârciumăresei.
2. Impozit care era perceput în trecut pe cârciumi. –
V. cârciumări. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru carciumarit:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | cârciumărit | cârciumăritul | — | — |
---|
Dativ-Genitiv | cârciumărit | cârciumăritului | — | — |
---|