Pluralul pentru cazan
cazane
CAZÁN, cazane, s. n. 1. Vas mare de metal (mai ales de aramă) întrebuințat în unele întreprinderi industriale, în gospodării particulare sau publice etc. pentru fiert bucate, pentru încălzit apă etc.
Porunci la niște credincioși ai săi ca să aibă pregătit la îndemînă cîteva cazane cu smoală. ISPIRESCU, L. 186.
Puse un cazan cu lapte să fiarbă pe foc. ȘEZ. I 8.
2. Instalație compusă dintr-un focar și un sistem de țevi prin care circulă apa care, transformată în aburi, servește ca forță motrice.
Cazanul locomotivei. ▭
Filip a coborît la cazane. SAHIA,
N. 33. ♦ Instalație compusă dintr-un vas prin care trec o serie de tuburi în serpentină, servind la distilarea rachiului.
Se clatină și duzii din uliță de aburul cumplit, dulce, al cazanului de țuică. DUMITRIU,
N. 230.
3. (
Geol.) Căldare (
2).
Cazanele Dunării. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru cazan:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | cazan | cazanul | cazane | cazanele |
---|
Dativ-Genitiv | cazan | cazanului | cazane | cazanelor |
---|