Pluralul pentru cinovnic
cinovnici
CINÓVNIC, cinovnici, s. m. (Învechit) Funcționar de stat.
Purta pe cap șapcă cu cozoroc, ca pravoslavnicii cinovnici ai ruseștii împărății. MACEDONSKI, O. III 119.
Tată-său a fost ani mulți cinovnic la spirtoase. GHICA, S. 518.
Am măritat-o după un cinovnic de la Tulcin. NEGRUZZI, S. I 59.
Vezi toate definițiile »Declinarea substantivului masculin cinovnic:
| Singular | Plural |
|---|
| Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
|---|
| Nominativ-Acuzativ | cinovnic | cinovnicul | cinovnici | cinovnicii |
|---|
| Dativ-Genitiv | cinovnic | cinovnicului | cinovnici | cinovnicilor |
|---|