Pluralul pentru cinstet
cinsteți
CINSTÉȚ s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpina cleioasă și cu flori galbene cu puncte brune, care crește prin pădurile umbroase și umede de munte
(Salvia glutinosa); brînca-porcului.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului masculin cinstet:
| Singular | Plural |
|---|
| Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
|---|
| Nominativ-Acuzativ | cinsteț | cinstețul | cinsteți | cinsteții |
|---|
| Dativ-Genitiv | cinsteț | cinstețului | cinsteți | cinsteților |
|---|