Pluralul pentru ciobanita
ciobănițe
CIOBĂNÍȚĂ, ciobănițe, s. f. Păzitoare de oi sau soție de cioban; păstoriță.
Iță grăia înainte, spunînd că basmul cu uliul îl știe din neagra străinătate, unde l-a fost dus tatăl său –
acolo îl cîntau ciobanii și ciobănițele. CAMILAR, TEM. 244.
Ciobanul sta culcat cu capul în poala ciobăniței. GALACTION, O. I 319.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin ciobanita:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | ciobăniță | ciobănița | ciobănițe | ciobănițele |
---|
Dativ-Genitiv | ciobănițe | ciobăniței | ciobănițe | ciobănițelor |
---|