cioclovime nu are formă de plural
cioclovime
CIOCLOVÍME s. f. Ciocoime.
V. cioclovină. Călări, hăulind cîntece mai vechi de vitejie, au plecat rumînii sub steagul răscoalei. În cioclovimea toată, spaima a pătruns. STANCU, D. 8.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin cioclovime:
| Singular | Plural |
|---|
| Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
|---|
| Nominativ-Acuzativ | cioclovime | cioclovimea | — | — |
|---|
| Dativ-Genitiv | cioclovimi | cioclovimii | — | — |
|---|