Pluralul pentru condur
conduri
condur m. 1. pantof strâns bine pe picior cu toc și turiac înalt (țăranca din Bucovina poartă încă conduri): într’un condur și într’un papuc PANN; 2. conduru Doamnei, plantă de ornament, cultivată pentru grăunțele-i verzi, din care se gătește un fel de condiment (Tr. opaeolum majus). [Turc. KONDUKA].
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului masculin condur:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | condur | condurul | conduri | condurii |
---|
Dativ-Genitiv | condur | condurului | conduri | condurilor |
---|