Pluralul pentru consistare
consistări
CONSISTÁ vb. I. intr. A fi alcătuit, constituit din..., a consta. [P.i. consíst. / < fr. consister, cf. it., lat. consistere].
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin consistare:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | consistare | consistarea | consistări | consistările |
---|
Dativ-Genitiv | consistări | consistării | consistări | consistărilor |
---|