Pluralul pentru conventicul
conventicule
CONVENTÍCUL, conventicule, s. n. (Rar) Adunare secretă (adesea ilegală). – Din
fr. conventicule, lat. conventiculum. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru conventicul:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | conventicul | conventiculul | conventicule | conventiculele |
---|
Dativ-Genitiv | conventicul | conventiculului | conventicule | conventiculelor |
---|