Pluralul pentru cotarit
cotărituri
COTĂRÍT3, cotărituri, s. n. (
Înv.) Dare impusă negustorilor care vindeau marfă cu cotul (
II). –
Cot +
suf. -ărit. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru cotarit:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | cotărit | cotăritul | cotărituri | cotăriturile |
---|
Dativ-Genitiv | cotărit | cotăritului | cotărituri | cotăriturilor |
---|