Pluralul pentru cula
cule
CÚLĂ, cule, s. f. 1. (În arhitectura medievală) Turn de apărare.
2. Locuință boierească fortificată, cu mai multe caturi, răspândită în
sec. XVIII în Oltenia. ♦ Turn boltit în palatul domnesc, în care se păstra vistieria;
p. ext. vistierie, tezaur.
3. (
Înv.) Beci boltit; subterană. – Din
tc. kula. Cf. bg.,
sb. kula. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin cula:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | culă | cula | cule | culele |
---|
Dativ-Genitiv | cule | culei | cule | culelor |
---|