Pluralul pentru darapanare
dărăpănări
DĂRĂPĂNÁRE s. f. Acțiunea de
a (se) dărăpăna; ruinare, năruire, prăbușire, surpare.
(Fig.) În mijlocul acestei cumplite dărăpănări a planurilor și a speranțelor sale, ce făcea oare Horia? ODOBESCU, S. III 540.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin darapanare:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | dărăpănare | dărăpănarea | dărăpănări | dărăpănările |
---|
Dativ-Genitiv | dărăpănări | dărăpănării | dărăpănări | dărăpănărilor |
---|