DIORÁMĂ, diorame, s. f. Tablou de dimensiuni mari sau reprezentare în relief astfel construită, îneît spectatorul are impresia că vede un peisaj real. V. panoramă. În timpul lui Caragea, veni pentru prima oară un întreprinzător de dioramă și clădi un teatru de scînduri. FILIMON, C. 193. – Pronunțat: di-o-. – Variantă: diorám (CAMIL PETRESCU, V. 83) s. n.