Pluralul pentru divanire
divăniri
DIVĂNÍ, divănesc, vb. IV.
Refl. și
intranz. (
Pop.) A se sfătui, a sta de vorbă. –
Sb. divaniti. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin divanire:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | divănire | divănirea | divăniri | divănirile |
---|
Dativ-Genitiv | divăniri | divănirii | divăniri | divănirilor |
---|