erbiu nu are formă de plural
erbiu
ÉRBIU s. n. Element chimic din familia pământurilor rare, metal alb-argintiu. – Din
fr. erbium, germ. Erbium. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru erbiu:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | erbiu | erbiul | — | — |
---|
Dativ-Genitiv | erbiu | erbiului | — | — |
---|