FABULÁȚIE, fabulații, s. f. 1. Poveste alegorică; p. ext. povestire cuprinsă într-o operă literară, afabulație. 2. Figură retorică prin care se redă ca real ceva imaginar. 3. Prezentare a unor fapte, întâmplări imaginare ca reale; p. ext. minciună. – Din fr. fabulation, lat. fabulatio.