FÁRBĂ, fărburi, s. f. (Reg.) Vopsea; culoare. – Din germ. Farbe.

fárbă f., pl. e (germ. farbe, a. î.). Ban. Trans. Coloare [!]. Văpsea [!]. Mold. Munt. (rut. fárba). Un fel de cretă cu care se albesc curelele și care se întrebuința în armată pînă pe la 1896, cînd s´aŭ suprimat aceste curele și s´aŭ înlocuit cu curele „blanc”.