fereala nu are formă de plural
fereală
FEREÁLĂ s. f. 1. Pază, precauție, băgare de seamă, circumspecție.
Despre coana Liza se vorbește cu fereală in mahala. PAS, Z. I 80.
Ușa se deschise încet și cu fereală. SADOVEANU, O. I 143.
Citea cu fereală, ca un făcător de rele, și adormea cu cărțile sub cap. C. PETRESCU, R. DR. 29.
2. Loc unde cineva este ferit de primejdii; adăpost.
A purtat-o trenul la oraș, la fereală. STANCU, D. 157.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin fereala:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | fereală | fereala | — | — |
---|
Dativ-Genitiv | fereli | ferelii | — | — |
---|