FILOTIMÍE s. f. (Învechit) 1. Dărnicie, generozitate. La toată lumea plăcea fiindcă era om deștept și blînd... levent și galantom, pătruns de filotimie. CARAGIALE, O. III 32. 2. Rîvnă după stima și prețuirea oamenilor; ambiție. Spune, dacă-i așa, ce pedeapsă merită Radu ?... – Degeaba mă-ntrebi... nu-i avea curajul... – A ! m-atingi la filo­timie. ALECSANDRI, T. 1407.