Pluralul pentru flagelatiune
flagelațiuni
*flagelațiúne f. (lat. flagellátio, -ónis). Bicĭuire. Pedeapsă pe care șĭ-o aplicaŭ o sectă de nebunĭ fanaticĭ care se bicĭuĭaŭ în public în sec. XIII și XIV. Fig. Mustrare aspră. – Și -áție și -áre
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin flagelatiune:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | flagelațiune | flagelațiunea | flagelațiuni | flagelațiunile |
---|
Dativ-Genitiv | flagelațiuni | flagelațiunii | flagelațiuni | flagelațiunilor |
---|