GERMINÁȚIE, germinații, s. f. Proces fiziologic de trecere a unui germen în repaus (ou, spor, sămînță) la starea de viață activă în anumite condiții de mediu; încolțire. Germinația semințelor.▭ Cînd începe primăvara, germinația, înnoirea cuprind totul. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 2/1. Se va bucura veșnic ca de o nouă naștere, ca de o nouă germinație ajunsă, ca de o nouă eflorescență. ANGHEL, PR. 68.