GLÁJĂ, glăji, s. f. (Transilv.,, Mold.) Sticlă, butelie. Dă glaja de pe poliță... și toarnă rachiu. SADOVEANU, v. F. 155. Poți vedea Palatele de glajă pe-un munte de mărgea. COȘBUC, P. II 196. Merge el însuși la crîșmăreasa cu trei glăji. RETEGANUL, P. I 87.