Pluralul pentru glant
glanțuri
GLANȚ s. n. (Industria pielăriei) Lustrul feței pieilor lustruite; lustru. ♦ (Învechit) Piele de lac.
Petruță, cu mîinile la spate, în ciuboțelele lui cu vîrf de glanț și cu potcoave de alamă privea grav hîrtia. C. PETRESCU, R. DR. 73.
În locul nădragilor acelor roși, să pui un pantalon elegant, botine de glanț. NEGRUZZI, S. III 58.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru glant:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | glanț | glanțul | glanțuri | glanțurile |
---|
Dativ-Genitiv | glanț | glanțului | glanțuri | glanțurilor |
---|