GUGIUMÁN, gugiumane, s. n. (Învechit) Căciulă de samur cu fundul alb (pentru domnitor și beizadele) sau cu fundul roșu (pentru boieri). Cei de pe ziduri și din turn cunoscură în acea depărtare numai calul alb al măriei-sale și numai fulgerarea gugiumanului său împodobit cu pietre de olmaz. SADOVEANU, F. J. 18. Pe cap purtau gugiumane puse cam într-o parte. ISPIRESCU, M. V. 44. La alaiuri și la ceremonii, protipendada și veliții purtau pe cap gugiuman de samur cu fundul de postav roșu. GHICA, S. 501.