Pluralul pentru hau
hăuri
hău n. 1. prăpastie: gura ei [a mamei pădurii] un hău căscat EM.; fig. tiranul să dispară în hăul nimicirii AL.; 2. greutate, sarcină: duce hăul casei fără să cârtească ISP. [Gr. mod. HÁOS (cf. clir, disc = cliros, discos)].
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru hau:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | hău | hăul | hăuri | hăurile |
---|
Dativ-Genitiv | hău | hăului | hăuri | hăurilor |
---|