Pluralul pentru improscatura
împroșcături
ÎMPROȘCĂTÚRĂ, împroșcături, s. f. 1. Împroșcare.
2. (
Concr.) Urmă lăsată prin împroșcare; stropitură, pată. –
Împroșca +
suf. -ătură. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin improscatura:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | împroșcătură | împroșcătura | împroșcături | împroșcăturile |
---|
Dativ-Genitiv | împroșcături | împroșcăturii | împroșcături | împroșcăturilor |
---|