Pluralul pentru incriminare

incriminări

INCRIMINÁRE, incriminări, s. f. Acțiunea de a incrimina și rezultatul ei; p. gener.: învinuire, învinovățire, acuzație, incriminație. [Var.: încrimináre s. f.] – V. incrimina.

Vezi toate definițiile »

Declinarea substantivului feminin incriminare:

	Singular		Plural
Caz	Nearticulat	Articulat	Nearticulat	Articulat
Nominativ-Acuzativ	incriminare	incriminarea	incriminări	incriminările
Dativ-Genitiv	incriminări	incriminării	incriminări	incriminărilor

încriminări

ÎNCRIMINÁRE s. f. v. incriminare.

Vezi toate definițiile »

Declinarea substantivului feminin incriminare:

	Singular		Plural
Caz	Nearticulat	Articulat	Nearticulat	Articulat
Nominativ-Acuzativ	încriminare	încriminarea	încriminări	încriminările
Dativ-Genitiv	încriminări	încriminării	încriminări	încriminărilor