Pluralul pentru incunostintare
încunoștințări
ÎNCUNOȘTINȚÁRE, încunoștințări, s. f. Acțiunea de
a încunoștința și rezultatul ei; înștiințare; (
concr.) aviz, scrisoare care conține o înștiințare. – V.
încunoștința. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin incunostintare:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | încunoștințare | încunoștințarea | încunoștințări | încunoștințările |
---|
Dativ-Genitiv | încunoștințări | încunoștințării | încunoștințări | încunoștințărilor |
---|