Pluralul pentru ingaimacire
îngăimăciri
ÎNGĂIMĂCÍ, îngăimăcesc, vb. IV.
Tranz. și
refl. (
Reg.) A (se) încurca, a (se) zăpăci. – Din
îngăima +
zăpăci. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin ingaimacire:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | îngăimăcire | îngăimăcirea | îngăimăciri | îngăimăcirile |
---|
Dativ-Genitiv | îngăimăciri | îngăimăcirii | îngăimăciri | îngăimăcirilor |
---|