inspaimantatura nu are formă de plural
înspăimântătură
înspăimântătúră s.f. (înv.) 1. înspăimântare, spaimă. 2. boală provenită din spaimă.
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin inspaimantatura:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | înspăimântătură | înspăimântătura | — | — |
---|
Dativ-Genitiv | înspăimântături | înspăimântăturii | — | — |
---|