Pluralul pentru insubordonare
insubordonări
INSUBORDONÁRE, insubordonări, s. f. Nesupunere la ordinele autorităților superioare; indisciplină, neascultare, nesubordonare. –
In1- +
subordonare (probabil după
fr. insubordination). Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin insubordonare:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | insubordonare | insubordonarea | insubordonări | insubordonările |
---|
Dativ-Genitiv | insubordonări | insubordonării | insubordonări | insubordonărilor |
---|