Pluralul pentru izbavire
izbăviri
IZBĂVÍRE, izbăviri, s. f. (
Pop.) Acțiunea de
a (se) izbăvi și rezultatul ei; scăpare, salvare, mântuire. –
V. izbăvi. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin izbavire:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | izbăvire | izbăvirea | izbăviri | izbăvirile |
---|
Dativ-Genitiv | izbăviri | izbăvirii | izbăviri | izbăvirilor |
---|