karate nu are formă de plural
karate
KARÁTE s. n. Metodă japoneză de luptă care folosește în atac sau apărare mișcări rapide și violente, fără a apela la vreo armă. [
Acc. și:
karaté]. – Din
fr. karaté. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru karate:
| Singular | Plural |
|---|
| Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
|---|
| Nominativ-Acuzativ | karate | karatele | — | — |
|---|
| Dativ-Genitiv | karate | karatelui | — | — |
|---|