Pluralul pentru logoree
logorei
LOGORÉE s. f. creștere patologică a ritmului, a debitului vorbirii, la unii maniaci. ◊ (fam.) limbuție. (< fr. logorrhée)
Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin logoree:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | logoree | logoreea | logorei | logoreile |
---|
Dativ-Genitiv | logorei | logoreii | logorei | logoreilor |
---|
logoree
LOGORÉE s. f. Vorbire excesivă, rapidă, incoerentă, în stări de excitație psihică (beție, manie etc). ♦ (
Fam.) Faptul de a vorbi mult și inutil; limbuție, locvacitate. – Din
fr. logorrhée. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin logoree:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | logoree | logoreea | logoree | logoreele |
---|
Dativ-Genitiv | logoree | logoreei | logoree | logoreelor |
---|