Pluralul pentru martisor
mărțișori
MĂRȚIȘÓR, (
1)
mărțișoare, s. n., (
3, 4)
mărțișori, s. m. 1. S. n. Mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roșu cu alb, care se oferă în dar ca semn al sosirii primăverii, mai ales femeilor și fetelor, la 1 martie; marț
2.
2. S. m. (
Pop.) Martie.
3. S. m. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu frunzele crestate adânc și cu flori galbene
(Geum montanum). 4. S. m. (
Bot.,
reg.) Ament (de salcie, de răchită etc.). –
Marț2 +
suf. -ișor. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului masculin martisor:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | mărțișor | mărțișorul | mărțișori | mărțișorii |
---|
Dativ-Genitiv | mărțișor | mărțișorului | mărțișori | mărțișorilor |
---|
mărțișoare
vezi mai sus Declinarea substantivului neutru martisor:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | mărțișor | mărțișorul | mărțișoare | mărțișoarele |
---|
Dativ-Genitiv | mărțișor | mărțișorului | mărțișoare | mărțișoarelor |
---|