MAZARIN [mazarẽ], Jules (1602-1661), om politic și diplomat francez. Originar din Italia. Nunțiu papal la Paris (1634-1636), a intrat în serviciul lui Richelieu, cu sprijinul căruia a devenit cardinal (1641) și căruia i-a urmat ca prim-min. (1643-1661). În timpul minoratului lui Ludovic XIV, a deținut, împreună cu Ana de Austria, conducerea de facto a Franței, continuând, prin înăbușirea mișcărilor populare și a răzvrătirilor feudale (Fronda, 1648-1653), prin înăsprirea fiscalității și întărirea autorității centrale, politica predecesorului său de consolidare a absolutismului regal. Remarcabil diplomat, a dus o politică externă abilă (Pacea din Westfalia, 1648 și Tratatul de la Pirinei, 1659), consacrând hegemonia Franței în Europa.