Pluralul pentru mefienta
mefiențe
MEFIÉNȚĂ, mefiențe, s. f. 1. (
Livr.) Neîncredere; bănuială.
2. (
Psih.) Suspiciune patologică; așteptare anxioasă a răului. [
Pr.:
-fi-en-] – Din
fr. méfiance. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin mefienta:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | mefiență | mefiența | mefiențe | mefiențele |
---|
Dativ-Genitiv | mefiențe | mefienței | mefiențe | mefiențelor |
---|