naturalete nu are formă de plural
naturalețe
NATURALÉȚE s. f. Lipsă de artificialitate, de afectare; comportare firească, atitudine naturală (
I 3). – Din
it. naturalezza. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin naturalete:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | naturalețe | naturalețea | — | — |
---|
Dativ-Genitiv | naturalețe | naturaleței | — | — |
---|