Pluralul pentru orcic
orcicuri
ORCÍC, orcicuri, s. n. Fiecare dintre cele două piese de lemn prinse de crucea căruței, a trăsurii etc., de care se leagă șleaurile
2. – Din
ucr. orčyk. Cf. pol. orczyk. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru orcic:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | orcic | orcicul | orcicuri | orcicurile |
---|
Dativ-Genitiv | orcic | orcicului | orcicuri | orcicurilor |
---|