Pluralul pentru pasaport
pașapoarte
PAȘAPÓRT, pașapoarte, s. n. Document oficial care dă cetățenilor unui stat dreptul de a se deplasa în altă țară, servindu-le acolo ca act de identitate; pas
2, pașuș. ◊
Expr. (
Fam.)
A da (cuiva)
pașaportul = a alunga, a expedia (pe cineva);
p. ext. a da (pe cineva) afară din serviciu. ♦ Dosar care cuprinde toate actele necesare editării unei cărți; dosar de carte. [
Var.: (
înv.)
pașport, pasport s. n.] – Din
it. paseporto, fr. passeport, ras.
pasport. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului neutru pasaport:
| Singular | Plural |
---|
Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
---|
Nominativ-Acuzativ | pașaport | pașaportul | pașapoarte | pașapoartele |
---|
Dativ-Genitiv | pașaport | pașaportului | pașapoarte | pașapoartelor |
---|