Pluralul pentru permutare
permutări
PERMUTÁRE, permutări, s. f. 1. Acțiunea de
a (se) permuta (1); transfer, permutație. ♦ (
Concr.) Ordin, dispoziție de transferare.
2. (
Mat.;
Lingv.; mai ales la
pl.) Operație prin care se schimbă între ele locurile a două sau a mai multor elemente; grupe distincte de obiecte astfel formate; permutație. –
V. permuta. Vezi toate definițiile »
Declinarea substantivului feminin permutare:
| Singular | Plural |
|---|
| Caz | Nearticulat | Articulat | Nearticulat | Articulat |
|---|
| Nominativ-Acuzativ | permutare | permutarea | permutări | permutările |
|---|
| Dativ-Genitiv | permutări | permutării | permutări | permutărilor |
|---|